Eminescu, zic ideologii ucrainieni, ar fi un “geniu rau” sau un “rau cu ratiune”, dupa cum a fost intitulat un articol in ziarul “Ceas”, de fapt un apel semnat de mai multe formatiuni politice si organizatii neguvernamentale impotriva ridicarii statuii lui Eminescu la Cernauti, difuzat la manifestarea de inaugurare a acesteia in ziua de 15 iune 2000. Asupra celor ce nu cunosc istoria, asupra ignorantilor, “argumentele”, desigur false, necorespunzatoare realitatii, citate trunchiat din Eminescu, interpretarile premeditat rauvoitoare ar putea sa aiba un anumit impact si, probabil, ca au, iar sarcina noastra, a intelecturalilor romani din Bucovina de Nord, este sa combatem elucubratiile la adresa fiintei noastre spirituale, sa le demascam “argumentele” inainte de toate in fata cititorilor de limba ucrainiana. Anume din acest imbold s-a scris un articol in care au fost demolate toate atacurile ofensatoare la adresa lui Eminescu, dar era prea putin ca articolul respectiv, intitulat “Raul cu ratiune” sau “ratiunea raului si a urii?” sa fie publicat in ziarele romanesti – “Plai Romanesc” si “Zorile Bucovinei”, dupa cum s-a intamplat, obiectivul fiind totusi ca el sa fie adus la cunostinta ucrainienilor, adica a celor care citesc “Ceas”, “Melodii bukovinet” etc. si care nu detin alte surse de informare. De aceea, articolul a fost tradus in limba ucrainiana si trimis la publicatiile din regiune cu solicitarea de a fi oferit tuturor spre lectura, motivand intr-o scrisoare aparte dreptul acesta de a cunoaste si pozitia intelectualilor romani, de a cunoaste adevarul. Sigur, nu ne-am facut prea mari iluzii, cel putin referitoare la “Ceas”-ul ucrainienilor, hotarand ca am putea convinge redactorul acestui infam ziar sa publice articolul nostru numai prin intermediul organelor ce stau la protectia legii in Ucraina, adica a procuraturii, a comitetului de stat pentru informatii… Raspunsul primit de la procuror a fost pe masura ziarului “Ceas”. Daca Eminescu se simte calomniat, n-are decat sa actioneze in judecata publicatia respectiva…
Insa cea mai trista amintire din “Anul Eminescu 2000″, la Cernauti, si cred ca trebuie sa o spunem si pe asta cat de regretabila ar fi, e legata tot de niste falsuri, ce se inscriu in acest context cu “apelurile” antiromanesti ale ucrainienilor, falsuri comise de aceasta data de romani… dar in numele evreilor. Avem suficiente dovezi, din pacate, ca anume asa stau lucrurile. Eminescu a fost denigrat ca fiind antisemit, ceea ce n-a fost in realitate decat o alta tentativa de diminuare a valorii si importantei pe care o are Poetul pentru romanii nord-bucovineni. Chipurile evreiesti, fostii detinuti ai lagarelor de concentrare nazista si ai ghetourilor, ar protesta impotriva amplasamentului statuii, deoarece acolo ar fi fost candva impuscati oameni, ceea ce constituie o abjecta minciuna. Pe de alta parte, aceiasi autori ai falselor scrisori care “deplang” antisemitismul lui Eminescu i-au incriminat de antisemitism si pe intelectualii romani ce au insistat ca statuia sa fie, totusi, acolo unde se afla deja, chiar in centrul orasului, in vecinatatea fostului Palat cultural al romanilor (acum si acest patrimoniu romanesc este in pericol, fiindca va fi degraba scos la mezat), au insistat pentru ca este intr-adevar un loc reusit, dar si pentru ca altfel statuia lui Eminescu nu ar mai fi fost niciodata. A fost de fapt, o provocare… Evreii din Cernauti, insa, au dat dovada de multa intelepciune (intelepciune ce ne lipseste noua) si trebuie sa le fim recunoscatori ca si-au facut publica pozitia (cu ajutorul nostru) intr-o scrisoare deschisa, in care au subliniat un mare adevar: “Un monument de marimea lui Eminescu nu poate jigni memoria victimelor Holocaustului, iar statuia sa va onora orice loc din Cernauti”.
Este cunoscut acum rolul fatidic pe care l-au avut politicienii in destinul lui Eminescu, in boala poetului, inainte de toate pentru implicarea sa in problemele romanilor instrainati din imperiul Habsburgic – din Bucovina, ale celor din Basarabia, cauza carora a aparat-o pana la sacrificiul de sine. Se politizeaza si in prezent destul de mult in jurul numelui lui Eminescu, fiindca sunt destui politicieni care doresc sa-si lustruiasca sau sa-si faca o imagine cu ajutorul lui Eminescu. Anume in acest context a cazut victima unei politizari excesive si statuia lui Eminescu de la Cernauti. Cineva, vorbesc de Bucuresti, a tinut foarte mult, in interese de imagine personala, sa-si lege numele de statuia Luceafarului de la Cernauti, sa-si manifeste in acest fel grija fata de romanii nord-bucovineni, dupa ce s-au semnat tratate si conventii care i-au aruncat pe acesti romani, care insista cu tot dinadinsul sa ramana inca romani intr-o neagra deznadejde. Iar cand nu s-a reusit ca statuia lui Eminescu sa lucreze in favoarea imaginii acestor politicieni, s-a lucrat, din pacate, impotriva statuii.Delegatia Fundatiei “Alba Iulia 1918 pentru unitatea si integritatea Romaniei” la statuia marelui Eminescu de la Cernauti
Precizam inca o data, spre cinstirea lui, ca statuia lui Eminescu din centrul Cernautilor o datoram exceptionalului nostru sculptor Dumitru Drascovschi, care astfel isi incununeaza opera artistica cu cel mai iubit si totodata reprezentativ simbol al romanilor de pretutindeni.
Stefan BROASCA